Acasă Externe Rebeliunea lui Prigojin, încheiată prin Pacea de la Cozia, varianta rusească!

Rebeliunea lui Prigojin, încheiată prin Pacea de la Cozia, varianta rusească!

550
0
Prigojin, de dimineața Zeu al Războiului în Rusia, pe seară turist cu viză de flotant în Belarus

Rebeliunea lui Prigojin a ținut, ieri, capul de afiș pe tot mapamondul! Toți experții în Rusia s-au lansat în teorii și au făcut predicții cu privire la viitorul Rusiei și al războiului din Ucraina. Chiar dacă mulți dintre ei nici nu știu cum arată complet Rusia pe hartă.

Singurul lucid a fost un general american, fost comandant al trupelor NATO din Europa (nu i-am reținut numele) care a vorbit pentru BBC din Alaska. Acesta a spus că are o experiență de peste 40 de ani cu Rusia, a cunoscut oameni care au lucrat Rusia încă înainte de Al Doilea Război Mondial, iar concluzia e că nu poți avea certitudini cu privire la ce se petrece cu adevărat  în Rusia, care sunt motivațiile, încrengăturile și obiectivele unor astfel de evenimente. Pot fi analizate faptele, pot fi observate consecințele.

La noi, analiștii propagandiști au mușcat-o toți nemestecată. Dar hai să-l ascultăm pe generalul american și să analizăm premisele și desfășurarea evenimentelor, așa cum ne-au fost livrate de Prigojin și Putin.

  1. Evgheni Prigojin, patronul Wagner PMC, a pus tunurile de mai multă vreme de șefii Armatei Roșii, Șoigu și Gherasimov. Principalul cal de bătaie a fost faptul că din cauza aprovizionării deficitare cu muniție, în special proiectile de artilerie, grupul Wagner a pierdut foarte mulți oameni și progresele pe frontul de la Bahmut au fost mult încetinite.
  2. După cucerirea fortăreței Bahmut, mercenarii Wagner au fost înlocuiți de trupele regulate ale Armatei Roșii. O parte și-au încheiat contractele, a doua parte a plecat în vacanță, iar nucleul dur s-a retras în tabere aflate pe teritoriul Republicii Luhansk.
  3. Ministerul Apărării anunță că de la 1 iulie toți mercenarii Wagner vor intra sub comanda directă a Statului Major, ceea ce înseamnă de fapt înlăturarea de la butoane a lui Prigojin. Evident, șeful Wagner face spume la gură și îi înjură public pe Șoigu și Gherasimov.
  4. Cu o zi înainte de declanșarea rebeliunii, Prigojin îi acuză pe Șoigu și Gherasimov că s-au deplasat special la Rostov pentru a ordona bombardarea taberelor Wagner, omorând un număr însemnat de mercenari. Pentru a da greutate acesteia publică o filmare dintr-o pădure în care pare să se fi produs o explozie, fără vreo urmă de crater. Regie slabă, extrem de asemănătoare cu cea utilizată de ucraineni la începutul războiului.
  5. Prigojin dă în clocot, ordonă ridicarea taberelor, coloanele se formează și cu ciocanul în mână în fruntea a 25.000 de mercenari, înarmați până-n dinți, pornește pe urmele celor doi făptași, fugărindu-i pe Șoigu și Gherasimov pe autostrăzile din sudul Rusiei.
  6. Armata Roșie, trupele de grăniceri, trupele speciale, serviciile secrete, miliția, nu reacționează și Prigojin se plimbă fără grețuri cu trupele pe unde dorește. Ocupă centrul orașului Rostov și Comandamentul Operațional al trupelor din Ucraina. Scenele sunt ireale. În timp ce mercenarii Wagner sunt cu degetul pe trăgaci, birocrații militari plimbă genți prin curtea Comandamentului, iar Prigojin ceartă generalii aflați la comandă și îi anunță senin că a doborât trei elicoptere ale Forțelor Aeriene.
  7. La Moscova și în regiunile adiacente autostrăzii M4, care leagă Rostov pe Don de capitală, se instituie starea de alertă teroristă. Se fac niște baricade ridicole, se întrerupe circulația pe anumite segmente, se sapă niște gropi în asfalt, se montează o mitralieră, piesă de muzeu, pe niște saci de nisip, câteva TAB-uri sunt plimbate la Șosea, niște elicoptere sunt trimise fără muniție să monitorizeze progresul coloanelor Wagner și sunt doborâte, un elicopter K-52 Aligator bombardează un depozit de combustibil și cam atât.
  8. În schimb, iese Putin pe sticlă cu un discurs dur, fără nominalizări, prin care anunță apocalipsa pentru insurgenți, dar nu se întâmplă nimic toată ziua.
  9. Doar Erdogan și Kadîrov se pronunță împotriva rebeliunii și în favoarea lui Putin.
  10. Turcul s-a confruntat cu o astfel de rebeliune în 2016. Gurile rele spun că aceasta a fost organizată și înăbușită de serviciile secrete rusești și a avut ca rezultat consolidarea puterii Sultanului.
  11. Cecenul trimite trupele Ahmat să suprime insurecția și înconjoară Rostovul pe două direcții.
  12. Seara, aflăm că Lukașenko, președintele Belarus, a rezolvat situația și toată lumea e fericită. Trupele Wagner fac cale întoarsă, Prigojin pleacă în exil la Minsk, iar statul rus le oferă imunitate celor care au participat la plimbare, iar celor care nu au participat contracte de muncă în cadrul Armatei Roșii.

Cam acestea au fost cele mai vizibile evenimente. Care sunt consecințele?

  1. Aproape toți experții cred că Putin a pierdut la capitol imagine, că puterea i-a fost subminată. Totuși, contează ce cred rușii. Dacă discursul lui Putin va fi considerat responsabil pentru calmarea lui Mad Dog Prigojin, atunci Putin câștigă atât la capitolul putere, cât mai ales la înțelepciune, deoarece a reușit să dezamorseze o situație explozivă fără ca armata și celelalte structuri de forță să tragă un singur foc împotriva mercenarilor Wagner, extrem de apreciați de o parte importantă a societății ruse.
  2. Occidentul și Ucraina nu au anticipat evenimentul și nu au profitat de pe urma lui. Cu toate că, ulterior, ucraineni au umplut canalele media de cuceriri teritoriale importante obținute în timpul rebeliunii, adevărul e că, ieri, doar Rusia a bombardat serios Ucraina, cu rachete și aviație.  Însă, pe linia de contact a fost cea mai liniștită zi de la începutul contraofensivei de primăvară. Atât rușii, cât și ucraineni, urmăreau desfășurarea evenimentelor din Rusia pe canalele de Telegram.
  3. NATO a înțeles că există în Rusia un pericol mult mai mare decât Putin. Și a trimis un mesaj de îngrijorare la Kremlin privind posibilitatea ca arsenalul nuclear să intre pe mâna unui personaj gen Prigojin.
  4. Așadar, Putin și-a consolidat puterea, reducând posibilitatea orchestrării unei lovituri de stat, atât din interior, cât și din exterior, fiind acum în poziția Diavolului pe care-l cunoaștem. Și probabil a rezolvat și rezultatul alegerilor de anul viitor.
  5. De asemenea, Lukașenko și-a consolidat puterea în Belarus. Pe de o parte s-a erijat în mare diplomat, care a reușit să încheie o pace ce părea imposibilă, într-un timp record. Pe de altă parte, Putin îi este dator acum cu înăbușirea unei rebeliuni. Iar pe de a treia parte, și-a angajat o armată de 25.000 de mercenari loiali, cu mare experiență de luptă. O armată care se află acum la mai puțin de 100 km de Kiev.
  6. Prigojin pare singurul pe minus. Și până acum e Popa-Prostu’. Însă trebuie să așteptăm evoluția viitoare a maestrului bucătar. Unele surse afirmă că Wagner PMC caută de ceva vreme translatori pentru țări arabe și africane. Belarus s-ar putea dovedi noua bază de operațiuni pentru contracte cu țări bogate în resurse, dar cu probleme de securitate.
  7. De asemenea, trebuie să așteptăm modificările legislative și de structură a Armatei Roșii, care vor fi anunțate de Putin. Șoigu și Gherasimov sigur nu vor mai rămâne multă vreme în funcțiile actuale. Fie vor fi promovați la Kremlin, fie se vor împiedica de bordură și se vor prăbuși pe geam.
  8. O altă modificare de strategie va fi cu siguranță în ceea ce privește războiul din Ucraina. Chiar înainte de rebeliune, Peskov anunța necesitatea creării unor zone tampon, ceea ce în traducere liberă înseamnă fie cucerirea unor noi teritorii, dincolo de actuala linie de contact, ori pârjolirea acestora.
  9. Dacă privim dintr-o perspectivă mai largă, nu putem să nu observăm anumite puncte comune ale unor evenimente similare. Lovitura de stat împotriva lui Erdogan din 2016, Insurecția MAGA din 2021 și Rebeliunea Wagner din 2023 se plasează pe aceleași coordonate: succesul inițial, pericolul iminent de răsturnare a ordinii de drept, reacția inexistentă a structurilor de forță ale statului, încheierea bruscă și fără pagube importante, consolidarea puterii și epurarea structurilor publice de indezirabili.
  10. Sigur, la turci au fost ceva mai mulți morți, aproape 300. Însă, la americani a fost împușcată una dintre susținătoarele lui Trump și, ulterior, au mai murit, din cauza stresului, câțiva milițieni. La ruși, au murit 11 membri ai echipajelor de pe aparatele de zbor doborâte, unele din greșeală, de trupele Wagner. Niciun mercenar nu a murit.

În concluzie, putem, pe bună dreptate, să ne întrebăm dacă aceste evenimente au fost reale sau au fost doar conspirații cu obiective total diferite față de cele declarate prin sursele oficiale.