Autoritatea Electorală Permanentă nu mai este atât de tare în gură în ultimul comunicat cu privire la datele înscrise în Registrul Electoral. Prezintă inclusiv tabele cu numărul de alegători în funcție de vârstă. Nu o să stau să le fac treaba, mai ales că AEP încearcă să scape de responsabilitate aruncând culpa pe Direcțiile de Evidența Populației. AEP spune, practic, că nu își îndeplinește atribuția legală de a monitoriza și controla actualizarea Registrului electoral!
Pentru a evidenția faptul că Registrul electoral este plin de persoane decedate voi începe cu categoria persoanelor peste 100 de ani. În Registrul electoral sunt înscrise 13.113 persoane din această categorie, în timp ce ultimul recensământ a consemnat un număr de 1.254 care au depășit centenarul! Adică o diferență de 11.859 de persoane, mai mult ca sigur, decedate cu drept de vot.
Apoi trecem la o categorie mai cuprinzătoare, cea a persoanelor care au depășit vârsta de pensionare. Astfel, în Registrul electoral sunt înscrise 4.011.721 de persoane peste 65 de ani, Casa Națională de Pensii raportează un număr de 3.950.000 de pensionari la limită de vârstă, la care se mai adaugă o parte consistentă din cele 472.000 de persoane care au optat pentru pensia de urmaș. Dar, la recensământ, apar 3.726.380 de persoane în această categorie de vârstă. Deci o diferență de 285.341 de persoane. Aici putem vorbi și de o potențială fraudă masivă din Fondul de Pensii. Dacă am lua în calcul doar 200.000 de persoane decedate care încasează în continuare o pensie de 2.000 de lei, vorbim de o gaură anuală de 4,8 miliarde de lei, aproximativ 1 miliard de euro!
Însă, în mod surprinzător, aceste categorii, suspecte de serviciu, cu privire la menținerea dreptului de vot al persoanelor decedate nu reprezintă decât 10% din problemă.
Buba mare se găsește în cadrul categoriei de vârstă 18-64 de ani, cu 90% din surplusul de votanți, adică un număr 2.359.841. Dintre acestea, unele persoane pot fi decedate, altele pot fi fantome, legende.
Diferența totală, după cum se vede, între datele din Registrul electoral și datele Recensământului este de 2.657.041 persoane.
Dacă presupunem prin absurd că datele din Registrul electoral sunt corecte și celelalte date sunt eronate, avem o situație la fel de gravă, deoarece de numărul de cetățeni depind foarte multe aspecte în relația cu Uniunea Europeană, atât ca bani, cât și ca reprezentare.
Astfel, dacă populația cu drept de vot ar fi cea declarată azi de 17.988.031 cetățeni, la care adăugăm populația fără drept de vot (0-18 ani), adică 3.722.825 persoane, rezultă că populația reală a României este de 21.710.856 și nu ~19 milioane cum apare în toate evidențele.
Așadar, estimarea mea inițială că în Registrul electoral sunt înscriși cu drept de vot între 1,5 și 2 milioane de morți și fantome era una optimistă, deoarece acest număr este mai degrabă 2,5 milioane!
Așa se și explică faptul că AEP s-a grăbit să oprească scrisorile trimise de George Simion persoanelor înscrise în Registrul electoral pentru a evita dezvăluirea acestei fraude electorale de proporții. Legal, pragul de 50% + 1 vot se determină în funcție de numărul total de votanți înscriși în listele permanente. Una e să te raportezi la 15 milioane și alta e să te raportezi la 18 milioane. Aici, nu vorbim de câteva voturi, care în trecut s-au dovedit decisive. Vorbim de milioane!
Am totuși o curiozitate… Există în țara asta vreo instituție care poate să ne spună exact câți cetățeni are România?
Persoane peste 18 ani
Registrul electoral: 17.988.031
Recensământ: 15.330.990
Diferență: 2.657.041
Persoane peste 65 de ani
Pensionari limită de vârstă: 3.950.000 + 472.000 pensie de urmaș
Registrul electoral: 4.011.721
Recensământ: 3.726.380
Diferență: 285.341
Persoane peste 100 de ani
Registrul electoral: 13.113
Recensământ: 1.254
Diferența: 11.859
