George Simion a făcut un apel la vigilență pentru a contracara tentativele de fraudare a alegerilor. E bine, pentru implicare susținătorilor în procesul electoral. Însă, ceea ce pot observa oamenii în ziua votului sunt doar inițiative personale fără impact asupra rezultatului final. În anul 2025 mai sunt posibile doar două metode de fraudă masivă.
Prima este veche de când lumea și funcționează în cazul oricărui tip de alegeri. Însă, reușita depinde de foarte multe variabile. Aceasta constă în fraudarea rezultatelor la nivelul secției de votare. Pentru a obține rezultatul dorit, cel/cei care fraudează trebuie să beneficieze de neatenția și/sau coluziunea celorlalți membri ai biroului secției de votare, care nu sunt incluși de la început în schemă.
Cum funcționează? După deschiderea urnelor, începe numărarea voturilor. Buletinele sunt arătate unul câte unul tuturor membrilor biroului și buletinele sunt așezate în teancuri corespunzătoare fiecărui candidat. La final, voturile sunt numărate și înscrise în procesul verbal.
Șmecheria e ca voturile unuia sau mai multor candidați să ajungă din “greșeală” în teancul candidatului favorit. Pentru că la numărarea efectivă a voturilor nu mai se verifică încă o dată votul. Buletinele se numără ca banii, pe deget.
Pentru a contracara această metodă, trebuie ca la numărare buletinul de vot să mai fie încă o dată arătat tuturor membrilor secției de votare. Dar această procedură meticuloasă are un defect: lungește substanțial timpul de numărare a voturilor. Implicit, membrii biroului secției de votare, deja obosiți, ar trebui să mai lucreze câteva ore pentru un rezultat riguros. Ceea ce în practică nu se întâmplă. Toți vor să plece cât mai repede acasă.
Proporția fraudei prin această metodă depinde de numărul de voturi care și-au schimbat destinatarul la nivel de secție și, evident, de numărul de secții de votare în care a fost aplicată. Această metodă poate fi utilizată de orice competitor electoral.
Cea de-a doua metodă poate fi utilizată doar de cei care dețin puterea fie la nivel local, fie la nivel național, fie la ambele nivele.
Din diferite motive, care țin de alte fraude, în listele electorale permanente sunt înscrise între 1,5 și 2 milioane de persoane decedate. Când o persoană decedează, oficiul stării civile eliberează certificatul de deces și este obligat să transmită informația tuturor celorlalte registre relevante, printre care evidența populației și registru electoral. În mod sistematic, de zeci de ani, se omite transmiterea acestei informații în cazul în care persoana respectivă nu mai are rude apropiate sau acestea sunt plecate de o perioadă lungă din localitate sau din țară.
Pe de o parte sunt persoane la nivel local care au exact evidența persoanelor decedate, dar care nu fost radiate din registrul electoral, dar avem și instituții la nivel central care au acces la toate registrele relevante, deci care pot afla ușor care sunt persoanele înscrise în listele permanente, dar care sigur nu vor merge la vot. Cu excepția unei epidemii de zombificare cu virisul T.
Având datele personale ale acestora se pot tipări cărți de identitate pentru acestea. Cine deține imprimantele pentru cărțile de identitate? Evident, serviciile de evidența populației. Dar, mai sunt și alte instituții, care au astfel de imprimante. Printre acestea se regăsesc și toate serviciile de informații, care au nevoie de aceste imprimante pentru a crea, în mod legal și legitim, legende pentru agenții sub acoperire. Aceste imprimante are trebui să fie utilizate strict pentru aceste identități false, dar care pot fi verificate de oricine are acces în sistemul de evidența populației.
Numai că, lucrătorii din aceste servicii mai abuzează din când în când de această facilitatea, din diferite motive. Această metodă a fost utilizată cu succes în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2014. Victor Ponta era favorit să câștige alegerile, era sprijinit de Sistem, avea cheile palatului, însă ceva s-a produs între cele două tururi de scrutin și nu e vorba de scandalul secțiilor de votare din străinătate.
Finala s-a dat între Victor Ponta (40%) și Klaus Iohannis (30%). Procentele obținute la un total de 9,7 milioane de alegători. Ce a urmat, nu cred că se va mai repeta la asemenea proporții. Cineva, probabil de afară a dat ordinul pentru abandonarea lui Victor Ponta și extragerea din urmă a lui Klaus Iohannis cu forcepsul. Aceasta a câștigat alegerile cu 54,4% la 45,6% la o participare de 11.719.344 votanți, adică o creștere cu 20% față de primul tur.
În istoria alegerilor de după 1990 nu există o altă situație similară. Scandalul secțiilor de votare nu justifică o astfel de diferență. Cu siguranță, acesta a scos la vot câteva sute de mii în plus, dar nu avea potențialul să scoată 2 milioane.
Această metodă poate fi utilizată cu succes și în 2025, chiar dacă între timp a fost introdusă tableta STS. Prin aceasta se verifică doar dacă persoana există în baza de date și dacă a mai votat deja, pentru a se evita votul dublu. Aceasta nu poate verifica dacă persoana care se prezintă la vot folosește o legendă.
Dacă este utilizată corect, această metodă de fraudare a alegerilor este imposibil de contracarat. Pentru că eventualele verificări sunt realizate chiar de cei care o utilizează. Doar o supraveghere a tuturor secțiilor de votare, cu recunoaștere facială și program de urmărire, ca în China, o poate contracara. Dar până acolo mai avem 50 de ani în față.
Singura metodă prin care efectele unei astfel de operațiuni de fraudare pot fi diminuate este o prezență reală masivă la vot. Din acest motiv, uneltele sistemului infiltrate printre suveraniști îi îndeamnă pe aceștia să nu se prezinte la vot.
Dovada faptului că în listele electorale permanente sunt înscrise între 1,5 și 2 milioane de persoane decedate stă în statistici. Conform tuturor datelor sunt 19 milioane de români. INS susține că ar mai fi 1,5 milioane de persoane nerecenzate. Deci, la maxim suntem 20,5 milioane. Dacă scădem numărul de minori, rezultă că în listele electorale permanente ar trebui înscrise între 15,5 și maxim 16 milioane de persoane. Calculul este extrem de simplu și invers. Pentru a fi înscrise 18 milioane de persoane în listele electorale permanente, România ar trebui să aibă în total 22,5 milioane de cetățeni, ceea ce nu mai are din 1998. În anul 2000, numărul de persoane înscrise în listele permanente era de 17.699.727, deci cu 300 de mii mai puține decât în anul 2025. Ceva e extrem de putred în bazele de date.
Această metodă este folosită și în alegerile SUA. Cel mai important succes s-a înregistrat în anul 2020.
