Războiul din Ucraina are, fără îndoială, foarte multe victime directe, de ordinul milioanelor în rândul populației, iar țara va avea nevoie de zeci de ani pentru a-și reface economia. Cu tot sprijinul promis de democrațiile occidentale, nimic nu se va reconstrui peste noapte.
Însă, din punct de vedere financiar, pagubele sunt mult mai importante și vor afecta miliarde de oameni. Standardul de viață e principala victimă. Pentru ruși, acesta va fi afectat, în principal, prin blocarea accesului la produse de calitate teoretic superioară, ca urmare a embargoului impus de Statele Unite și aliații lor. Pentru vestici, același embargo va genera o scădere a puterii de cumpărare. Iar pentru restul lumii, în special țările din lumea a treia, nivelul de trai va atinge, din nou, nivelul foametei. Cam aceasta este versiunea promovată de propaganda vestică, care încearcă să inoculeze ideea legăturii de cauzalitate dintre război și inflație, aceasta urmând să aibă ca efect direct foametea.
RĂZBOIUL DIN UCRAINA BLOCHEAZĂ EXPORTUL DE CEREALE
Foametea nu este consecința blocării exporturilor de cereale din Ucraina. Această teorie este doar o prostie superficială. Chiar dacă este un mare producător agricol, cota de piața a Ucrainei este totuși mică în raport cu producția agricolă totală a lumii. Foametea este consecința creșterii prețurilor din motive care nu au prea multă legătură cu ceea ce se petrece în Ucraina. Principalele motive sunt: creșterea cererii (populația va tinde rapid spre 11 miliarde, nivel estimat ca prag maxim de expansiune al speciei umane), creșterea prețurilor la semințe, îngrășăminte și combustibili, creșterea costurilor de personal, precum și modificarea lanțurilor logistice.
Aceste creșteri au ca numitor comun, în general, inflația. Inflația reală, adică majorarea necontrolată a masei monetare aflată în circulație. Fiind foarte mulți bani pe piață toți agenții economici au tendința să umble la prețuri pentru a-și asigura o felie cât mai mare. E drept că, o parte dintre aceștia sunt nevoiți să majoreze prețurile pentru a acoperi creșterile anterioare din lanțul economic. Așadar, inflația nu este o consecință a războiului din Ucraina. Acesta are doar o mică contribuție în amplificarea fenomenului, pornit și întreținut de tiparnițele băncilor. Inflația va continua să afecteze prețurile, atât timp cât consumul va rămâne la cote isterice.
Pe Zelensky îl putem înțelege că bate câmpii și crede că Ucraina e buricul universului, însă adevărul este că are nevoie de exporturile de cereale pentru a achiziționa arme, nicidecum să prevină foametea mondială.
Foametea se combate cu produse ieftine, dar acestea pot fi achiziționate, în special de către țările africane, din Rusia și China, doi dintre producătorii cu adevărat importanți. Rusia poate vinde ieftin și pentru că dispune de semințe, îngrășăminte și carburant ieftine. Dar această situație este inacceptabilă din punct de vedere geo-strategic, pentru că ar apropia Africa și mai mult de Moscova. În ultimii 10 ani, rușii au cam eliminat de pe continent influența politică și militară occidentală.
Statele Unite, fiind printre principalii producători mondiali de produse agricole, pot să contribuie la combaterea foametei, însă nu o vor face, pentru că produsele americane se vând la prețul stabilit de bursă, în funcție de cerere și ofertă. Probabil, se vor implica doar în acțiuni umanitare prin intermediul ONU, alocând câteva miliarde în plus, dacă le va permite inflația și spațiul bugetar ocupat acum de înarmarea Ucrainei.
Inflația produce și alte victime, precum modificarea climei. Încălzirea globală nu este cauzată de consumul de hidrocarburi sau de emisiile flatulente ale vacilor, ci de consumul excesiv și irațional al omenirii.
În articolele următoare voi argumenta de ce războiul din Ucraina, chiar dacă nu are efecte semnificative asupra schimbărilor climatice, totuși are ca victimă certă lupta împotriva acestor fenomene. De asemenea, voi arăta care este soluția cea mai simplă pentru reducerea impactului uman asupra mediului.
